luni, aprilie 28, 2014

Si gata si cu ultimile retusuri

duminică, aprilie 27, 2014

a patra


A treia sedinta de pictura

sâmbătă, aprilie 26, 2014

A doua sedinta de pictura :P

sâmbătă, aprilie 19, 2014

Pe terenul de handbal

Dupa o lunga pauza am inceput un nou tablou.
Asa arata in prima faza

luni, mai 24, 2010

Tehnici de desenare cu creioanele colorate


Adumbrirea de baza

Aceasta lectie introduce niste bazele desenarii cu creioane colorate care va vor fi de folos ini desenele voastre. V-ar fi de folos sa va petreceti ceva timp desenand piese mici inainte de a trece la un desen mai mare.
Pentru aceasta lectie veti avea nevoie de o hartie de calitate buna si cateva creioane colorate ascutite si ciotul de hartie daca aveti unul.

Cea mai importanta cursa cu creioanele colorate este dupa cum stiti : hasurarea dintr-o parte in alta. Exersati aceasta hasurare, pastrand reperele ,lasand degetele sa tina directia corecta si miscand din cot. Multi incepatori rotunjesc accidental liniile lor, pivotand din incheietura mainii in acest fel suprafata aratand mai mult rotunda decat plata.
Practicati si pentru a nu apasa prea tare sau prea putin pe suprafata hartiei cu creionul.


Hasurarea cu lateralul sau cu varful

Poate va intrebati cum e mai bine sa hasurati, cu latul sau cu varful creionului. Daca va uitati la desenul din stanga amandoua arata bine. Important este efectul pe care doriti sa il creati.
In stanga e hasurare cu latul iar in dreapta e cea cu varful creionului.
In hasurarea cu lateralul nu este asa de uniforma si culoarea acopera o suprafata mai mica de hartie. In hasurarea cu varful se observa un mai dens si mai bogat strat de culoare. In hasurarea cu varful , varful creionului reuseste sa intre printre denivelarile hartiei astfel reusind sa hasurati o suprafata mai mare.
Asta nu inseamna ca hasurarea cu lateralul este gresita. Depinde de situatia in care o folositi si de efectul pe care doriti sa il creati.

Hasurarea cu creioanele colorate

Desenate repid, regulate, liniile uniforme cu spatii sunt desenate lasand intre ele un spatiu. Daca te uiti de aproape la aceste linii ele arata neregulate, dar intr-o hasurare intr-un desen nu arata asa de dramatic.
E nevoie de putina practica pentru aceasta hasurare. E nevoie ca liniile sa inceapa si sa se termine precis sau puteti varia grosimea liniei prin ridicarea creionului pentru a crea un efect de gradare.



Intretaierea hasurarilor

Intretaierea hasurarilor este in principiu doua straturi de hasura care se suprapun in unghi drept. Se poate folosi pentru a crea o zona mai intunecata sau pentru a crea un efect vizual prin amestecul a doua culori diferite. de asemenea se pot obtine efecte interesante prin adaugarea celui de-al doilea strat la un unghi de marime mica sau prin stratificarea in unghiuri aleatoare.





Hasusare cu cercuri

Acesta hasurare este un tip de hasurare prin cerculete mici neordonate. Textura creata depinde de dimensiunea si presiunea utilizate pentru a crea cerurile. Se poate crea un finisaj foarte neted sau se poate crea o suprafata aspra si energica. Se poate utiliza pe un strat cu o singura culoare sau pe un strat cu mai multe culori alternative.
Pentru aceasta hasura mai puteti folosi si alte forme ale liniilor cum ar fi un fel de cifra 8 sau alte forme cu margini circulare.


Marcile directionale

Marcile directionale sunt linii care urmeaza un contur cum ar fi directia de par sau iarba sau alte suprafete. Aceste pot fi suprapuse dens pentru a forma un efect bogat textural. Ele pot fi scurte si rupte sau intr-o scurgere destul de continua.
Adesea, a face marca direcţionala este folosit destul de subtil, chiar şi îmbracata cu umbrire si amestecate, pentru a crea o directie sugerata, fara a fi dominanta.

sâmbătă, februarie 06, 2010








Un copac nu este o colectie amorfa de crengi si frunze care poate credeti ca va pacali creierul privitorului cand va "citi" copacul. Un arbore este un obiect ordonat stratificat cu o acoperire exterioara (de multe ori parţială) în jurul unei armaturi de interior sau de bază. Cum desenezi, tehnica pe care alegi sa o folosesti, este determinată în mare măsură de poziţia copacului sau a a arbustului în compoziţia ta - primplan(in cazul in care fiecare frunza se vede clar), de fundal (in cazul in care frunzele se vad sub forma unui model pestrit care descriu un ansamblu tridimensional) sau undeva intre cele doua. Acest exemplu este undeva intre cele doua.




Gandeste-te la copacul tau nu ca la un desen ci ca la o scluptura. O suprafata tridimensionala asezata pe un schlet de crengi. Astfel primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa desenezi masele de frunze mai mari care se vad.
Deoarece copacul din exemplu a fost fotografiat de la distanta, frunzele nu se vad prea bine, deci nu trebuie desenate in detaliu. Atentia trebuie concentrata in principal asupra formei desenului.
Structura interna a fost desenata intr-o anumita masura , gaurila mai mari din frunzis trasate precum si principalele zone de umbra remarcate.
In fotografia initiala gopacul avea doua trunchiuri. Unul a fost eliminat, accentul fiind pun pe partea centrala.
Aceste schite se pot face si pe o alta foaie de hartie si nu pe suprafata de lucru finala daca se mai doresc a se face modificari la forma copacului, in cazul in care nu se vrea a se face exact ca si copacul original.



Copacul din stanga este inventat pentru a sublinia desenul si o parte din gaurin din frunzis au fost inchise.
doar caracteristicile general ale copacului au fost pastrate in acest desen. Din fotografie au fost extrase detaliile necesare pentru a oferi realism desenului iar pentru a da forma copacului si a desenului ne putem folosi si de imaginatie.
Dupa ce am schitat copacul, desenam zonele intunecoase de pe desen insa fara a desena si pe zonele care trebuie sa ramana albe sau mai luminoase.
Dupa ce se delimiteaza zonele intunecoase de cele luminoase, se incepe adaugarea nuantei dorite pe toata suprafata desenului.

sâmbătă, decembrie 19, 2009

Cum sa desenam mainile

Desenarea mainilor este mai usoara decat pare cu toate ca forma lor pare destul de complexa, devine mult mai simpla prin simplificarea formelor. Exista mai multe metode de a desena mainile si fiecare o alege pe cea care i se pare mai usoara si mai corecta. pentru incepatori este buna metoda desenarii mainilor cu ajutorul cercurilor si ovalurilor dar formele necesare se vor modifica in functie de unghiul din care privim mainil asadar e mai bine sa instruim ochiu sa vada doar ceea ce avem noi nevoie sa vada. Fiecare parte a degetelor trebuie sa fie vazuta ca un cilindru scurt, unite intre ele cu un oval si apoi cu aceasta baza se incepe desenarea detaliata.

Crearea formei brute.
Imaginativa ca mana este bagata intr-o manusa lipita de piele.
desenati conturul manusii imaginare si liniile imaginare de la incheieturi.







Formarea degetelor.
Observati cu atentie forma spatiului dintre degete, desenati si verificati maimea relativa si pozitionarea degetului mare








Finisati conturul.
Desenati mai clar conturul in, si liniile incheieturilor si ale faldurilor pe care le formeaza pielea in special cele de la bza degetului mare.









Adaugati putin ton desenului
Aici cateva zone de umbra in stare brurta sunt adaugate pentru a da forma mainii. Dupa ce ati umbrit zonele de baza incecati o umbrire mai subtila care sa respecte liniile fine si venele subtiri








In acest exemplu unele dintre degete sunt partial ascunse. Desenati intai cel mai apropiat deget si permiteti celorlalte degete sa stea in spatele lui, desenand doar portiunea care se poate vedea, sau eventual partea care nu se vede o puteti desena cu linii foarte fine pe care sa le stergeti dupa, asta pentru a va ajuta la proportii.